Departe de intelepciune

Nucleul a fost o iluzie. A plecat undeva spre exteriorul cunoasterii lui, loc unde nu se poate afla. L-am uitat deja; sau poate doar...am incercat. Am fost propriul meu idol pana cand am plecat din mine. Totusi nu cred ca-mi pare rau; nici macar pentru toleranta pierduta fara niciun santaj. Mi-as fi dorit alta poveste,da,e adevarat,dar cred ca-mi place finalul pe care mi l-am imaginat. Sunt prinsa undeva intre non-salanta si defect. Exista vreo cale de mijloc printre randurile dintre ele? Nu as vrea sa atarn de streangul ignorantei,in coltul meu de aer,doar al meu simtit,doar de mine si nici atat. Este oare lipsa de dovada...sau eticheta pe care am expus-o? Si totusi dupa toate astea...prima impresie e mereu buna pentru ceilalti,dar nu si pentru orgoliul personal. Fals. Micul geniu exista. Demonstrat doar prin pastrarea increderii de sine. Legea atractiei in orice circumstante. Singurul Dumnezeu. Unde ramane totusi umanitatea? Unde sunt frisoanele de tristete si bucurie?...un mic vid placid sau poate doar publicitate. Incepe filmul, ce-a mai ramas din el,adica tot,mai putin inceputul. Nu stiu daca s-a terminat inceputul si nu stiu ce sa cred uneori despre filme. As vrea doar sa-l simt pe-al meu si nu doar eu, ci tot ce iubesc. Nu cred ca sunt venerata atat cat ar trebui...dar e mult prea tarziu si mult prea devreme sa vorbeasca doar prostia din mandria mea. Posibil ca da. Posibil sa cabrez doar ca sa ajung destul de sus pentru-a-mi vedea piesa de teatru. E o minciuna fata de mine doar. Ma raneste doar pe mine dar n-as vrea sa-mi reprosez asta. Nu cred ca sunt om. Curios de departe de unele emotii. Dac'as putea sa plang as rade de fericire. Pacat. Am gresit sistemul. As vrea sa inteleaga cineva abstractul si absurdul. M-ar intelege perfect atunci. Sunt proasta doar o data...atunci cand nu gandesc direct si perspicace,atunci cand renunt la explicatie. Ar trebui sa plec vreodata din ea...din cealalta eu...?! Sa ma privesc din ambele lumi,din a mea si a ei. apoi sa ma sinucid intr-una si sa mor in ambele. Cu diferenta de timp. Rezolva tot. as ramane in valva care trebuie, cea incurcata, care ma izbeste,ma striga, ma sugruma...si-mi place...o simt. Ma simt. Asa cum sunt. Sunt iubita,doar cateodata si mai ales tot timpul, de cele mai multe ori...doar de mine.