Era aici,azi dimineata,acum doua zile,pe 22...A stagnat junghiul de la portiera si nu cunosc alternative. Blur. Contrastul meu genial intre absurditate si real..prea execrabilul paradox. Incerc doar,watii urca spre apus,cu tot arsenalul depus, e greu sa nu cazi intr-o balistofobie. Doar decorul e reprezentarea perfectului in kilograme,si doar reprezentarea mai ramane cateodata. Probabil obisnuinta nu apare aleatoriu,poate ciocolata alba e mai buna si nu inteleg de ce vorbesc cu peretele chiar. Ar fi o acreala acuta sa depasesc granitele subitului de-acum. Incoscorizotoriabil. Nu e nevoie de nimic mai mult. Iporcrit'ar fi o pagina de blog pentru descrierea de dinauntrul unei cutii de servetele goale. Ur.asc spatiile si punctele,chiar si virgulele,chiar conjunctiile...as vrea un singur cuvant pentru tot,exact cum inteleg eu. Chiar si atat si am creat riduri care n-ar putea opri un ceas...nu maI spun de timp... O motivatie prea puternica pentru ceva atat de simplu,doar putin lipici. Modul meu de exprimare ce lasa de dorit,ca intotdeauna,proasta impresie. E doar propulsarea gandurilor fara ordine. Puzzle. Am clacat intr-o paralizie prolifica pentru prostie. Si chiar e intuneric si nu vreau sa visez vreodata nimic din ce-a fost sa nu fie in imaginatia mea reala.Cateodata mai ploua,azi,aici deasupra. E frig la 22 grade fix. E 2:22 fix. Lipseste celalalt 1,nu stiu care,sau..chiar amandoi. Nul. E o perdea atarnata de genele oricui asteapta si'un glonte descarcat in "fata" celor care'ncearca. Ambii mor,separat...si numai asta e cauza. A rataci in simplul uscat de implinire. Sa plangi apoi s'adormi cu mainile "stranse"..nimic mai pretios. Imbatranirea siameza in apogeul nasterii din cerc. Infinitate. La doi se sfarseste numaratoarea,asa e povestea,spusa de batrani. Adevarul nu-l gasesti in colturi brute,ci doar in cele patru camere rosii, in atrii si ventricule.
